Cetatea Histria a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. (anul 657 î.e.n. după istoricul Eusebius) de colonişti veniţi din Milet. Oraşul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. După o distrugere violentă, către sfârşitul sec. VI î.e.n., în plină perioadă clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafaţa iniţială a oraşului. În această perioadă Histria cunoaşte un regim democratic, aderă la Liga Maritimă Ateniană, desfășoară un comerţ intens şi are chiar monedă proprie.
Numele cetății
Histria (Istria în limba greacă), e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare (numai partea vestică a zidului cetății avea 10 turnuri și două porți), era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau și termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, și poseda atât instituții de educație fizică (gymnasion) cât și cultural-artistice (museion).
Istorie
Încercarea primului val de sciţi de a se stabili în sudul Dunării, precum şi răzvrătirile cetăţilor pontice împotriva lui Lysimach aduc cetăţii o nouă distrugere, către sfârşitul sec. IV î.e.n. În secolele următoare oraşul se reface şi trăieşte o nouă înflorire, mai ales în timpul primelor alianţe cu unele căpetenii ale geţilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I î.e.n. aduce noi frământări şi pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite trupe la Histria, iar în anul 72 î.e.n. primele armate romane scot coloniile vest-pontice de sub influenţa lui Mithridate, iar câţiva ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stăpânirea sa. Odată cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stăpânire romană, încheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stăpânirea romană cetatea cunoaşte o nouă înflorire.
Săpăturile arheologice, începute încă din 1914, au scos la iveală, pe lângă zidurile și incintele mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenţa cetăţii. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte fiind expusă în muzeul cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, înscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal. Astfel, Histria, cea mai veche aşezare urbană din ţară, a fost descoperită începând din anul 1914, de săpăturile marelui istoric şi arheolog Vasile Pârvan. Muzeul cetăţii Histria a fost recent reabilitat şi modernizat în cadrul proiectului "Stimularea turismului cultural prin reabilitarea complexului arheologic Histria" implementat de către Consiliul Judeţean Constanţa şi finanţat prin programul Phare.
Includerea în Rezervația Biosferei Delta Dunării
Prin hotărârea nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", la punctul 2.14. a fost instituită Zona Istria-Sinoie, de 400 ha, amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Săcele, care cuprinde promontoriul constituit din șisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Săcele, deoarece, în zonă există o mare varietate de specii de păsări, precum califarul alb (Tadorna tadorna), rațe, gâște etc.
