Complexul Razim-Sinoie este o componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării, situat în sudul Deltei Dunării, format în principal din lacuri, grinduri maritime și câteva formațiuni de relief mai înalte. În anul 2007, Delta Dunării și Complexul Razim-Sinoie au fost declarate, la nivel european, Arie de Protecție Specială Avifaunistică. Lacurile ocupă circa 85% din complexul Razim-Sinoie și sunt de tip lagunar (Razim, Sinoie, Golovița, Zmeica, Nuntași și Istria) și de tip limanic (Babadag cu prelungirile sale Tăuc și Topraichioi, Agighiol, toate transformate în amenajări piscicole) și lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coșna- Periteașca și cele de pe grindul Chituc, Edighiolurile). Complexul Razim-Sinoie este constituit din singurele lacuri litorale salmastre din România, care sunt legate atât de Dunăre cât și de mare. După lucrările hidrotehnice din 1970 complexul lagunar Razim-Sinoie a fost transformat în două unități: unitatea Razim și unitatea Sinoe. Unitatea Razim este formată din lacurile Razim, Golovița, Zmeica și Babadag cu cele doua lacuri componente Tauc și Topraichioi. Unitatea Sinoe este formată din lacurile Sinoe, Nuntași și Tuzla care păstrează legătura cu Marea Neagra printr-un stăvilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri. Histria, la malul lacului Sinoe, este caracterizată de un peisaj al uscatului întrepătrunzându-se cu apele lagunare, de luciul imens al lacului, o zonă de stufăriș și mlaștini, lacuri și bălți temporare, sărături, apoi nisipuri dobrogene cu vegetație stepică în mod natural. Aceste variate habitate oferă o mare diversitate de condiții de existentă pentru specii de organisme, adaptate diferitelor medii de existență. Din punct de vedere avifaunistic, Histria era considerată chiar și cea mai atractivă locație de observare a păsărilor de pe la noi, dar în timpurile recente, situația a devenit mai puțin bună… ca rezultat al transformărilor din peisaj: spre exemplu sunt mai puține locurile atractive pentru cuibăritul păsărilor de sărături și ape mici. Aici există refugiul ornitologic Nuntași-Corbu- Histria, ca și zonă strict protejată Istria- Sinoe (400 hectare), parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Turiștii pot admira aici, pe lângă peisajul mirific și fauna prezentă în zonă. Pentru cei pasionați, aici se pot organiza partide de pescuit (crap, somn, caras, salau). De asemenea, în partea de est a Lacului Sinoe se găseste Marea Neagră, o reală oportunitate pentru turiști de a face plajă. Totodată, cei interesati, pot vizita ruinele Cetatii Histria, amplasate pe malul lacului. Având în vedere toate aceste considerente prezentate mai sus, se poate spune că, Lacul Sinoe este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Delta Dunării, care merită sa fie vizitate de turisti.
Flora si Fauna
Cel mai mare ţinut mlăştinos din Europa, cuprinzând una dintre cele mai mari întinderi de stufăriş din lume, Delta Dunării este dominată de stuful care formează insule fixe sau plutitoare de vegetaţie (plauri). Acestuia i se adaugă alte plante riverane și de plaur: papura, feriga de apă, măcrişul, izma broaştei, cucuta de apă, rogozul, menta, troscotul, salcia pitică. Suprafeţele nisipoase ale deltei sunt acoperite cu iarbă şi alte specii de stepă: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, pădurile combinate de pe grinduri. Luciul apei este populat de nenumărate specii de plante cu frunze plutitoare: nufărul alb, nufărul galben, iarba broaştelor, ciulinele de apă, limba apei, rizacul, cornacul, cosorul.
Peşti: în Deltă traiesc peste 110 specii de peşti, dintre care 75 de specii de apă dulce. Un loc aparte printre peştii Deltei Dunării îl ocupă sturionii marini: păstrugă, morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul), precum și sturionii de apă dulce: cega şi viza. Dintre peştii migratori, cel mai important este scrumbia. Somnul este cel mai mare peşte care trăieşte în apele dulci din România, în Deltă recordul fiind de 400 de kg. La şalău recordul este de 21 kg. Alţi peşti foarte apreciaţi de pescari sunt: ştiuca, crapul, şalăul, carasul, caracuda, avatul, bibanul, roşioara, plătica, linul. In lacurile Deltei se poate pescui la ştiucă şi biban, la crap, somn, şalău, caras, etc. Pe cursul canalelor se pescuieşte, în general, la somn, crap, şalău, biban, caras, plătică, etc. Sectorul marin adaposteste majoritar morun și nisetru, precum și scrumbia de Dunăre.
Păsări: în Delta Dunării trăiesc 327 specii de păsări, reprezentând 81% din avifauna României. Dintre acestea, 218 specii cuibăresc în deltă. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase: în total 141 specii. Pelicanilor li se adaugă egretele, lebedele, cormoranii, stârcii, raţele şi gâştele sălbatice. În pajiştile de stepă nisipoasă trăiesc potârnichea, prepeliţa, ciocârliile, pasărea ogorului. În satele lagunei, pe lânga gospodării, se întâlnesc frecvent guguştiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul. Păsări ocrotite în Delta Dunării: - albe : pelicanul comun şi creţ, lopătarul, egreta mare şi mică, lebăda mută şi cântătoare; - policrome : piciorongul, ciocîntors, califarul alb, califarul roşu, vulturul codalb. Cele mai bune perioade pentru a privi păsările sunt aprilie, mai, iunie şi septembrie. Cele mai potrivite locuri pentru a admira păsările se află pe lângă lacuri.
Mamifere: vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistreţul, vulpea, dihorul, câinele enot, căprioara, calul sălbatic, pisica sălbatică.
Reptile: nisipurile adăpostesc broaşte ţestoase, vipere, colonii de şerpi.
